Practici de igienă digitală și deficit de competențe Raport privind situația actuală

Analiza efectuată de parteneri a dus la stabilirea diferitelor concluzii care au avut un impact asupra rezultatelor practicilor de igienă digitală ale țărilor.

În țările partenere, instituțiile publice sunt forța motrice din spatele transformării digitale. Ministerul leton al Protecției Mediului și Dezvoltării Regionale sprijină dezvoltarea serviciilor de e-Guvernare, precum și activitatea sa cu viziunea transformării digitale. Cu toate acestea, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din Letonia sunt relativ slabe în comparație cu media UE în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii. În mod similar, în Grecia, populația are competențe digitale medii scăzute, iar o proporție mică de cetățeni cu vârste de peste 55 de ani au competențe digitale adecvate, însă procesul de transformare digitală încearcă să fie accelerat de autoritatea publică. În tranziția către transformarea digitală, este important ca guvernul olandez să adopte legea digitală „Wet digitale overheid” în 2018, care îi permite să pună în aplicare Agenda guvernului digital ca parte a strategiei olandeze mai ample de digitalizare. În Polonia, Comitetul Consiliului de Miniștri pentru Digitalizare lucrează pentru a crește nivelul de digitalizare al țării. În mod similar, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea Națională pentru Digitalizare joacă un rol important în tranziția către digitalizare în România. Cu toate acestea, se observă că digitalizarea se dezvoltă lent în țară și există un decalaj mare în comparație cu alte țări europene. În Turcia, în conformitate cu tehnologiile în curs de dezvoltare, cererile sociale și tendințele de reformă din sectorul public, Oficiul pentru transformarea digitală a fost înființat în cadrul decretului prezidențial și ia măsuri pentru transformarea digitală.

Unele dintre națiunile partenere au publicat o serie de ghiduri de digitalizare privind digitalizarea instituțiilor publice. Procedurile de implementare a digitalizării în procesele de afaceri și aplicațiile corporative sunt stabilite în aceste orientări. „Orientările privind transformarea digitală pentru 2021-2027” ale Letoniei descriu acțiunile strategice necesare pentru a asigura utilizarea și dezvoltarea mediului digital în societate și în administrația de stat din țară. Grecia, pe de altă parte, a stabilit obiectivele de transformare digitală ale țării prin „Grecia National Coalition for Digital Skills and Jobs 2020-2025 Digital Transformation Strategy and National Recovery and Resilience Plan: Grecia 2.0”. În Țările de Jos, documentul „Dutch Digitalization Strategy 2.0” a definit etapele prioritare determinate pentru digitalizare. În acest context, au fost examinate competențele digitale pentru cetățeni, competențele digitale pentru forța de muncă, competențele digitale pentru profesioniștii TIC și competențele digitale de bază. Prin intermediul Consiliului Național pentru Transformare Digitală, România elaborează soluții la problemele legate de nivelurile scăzute de digitalizare și progresele relativ lente. Turcia, pe de altă parte, oferă formare în domeniul alfabetizării digitale prin intermediul Ministerului Educației Naționale, pe lângă popularizarea aplicației e-guvernare în serviciile publice.

Există mai multe activități și recomandări pentru reducerea deficitului de competențe digitale în țările partenere. Unele dintre acestea sunt rezumate pe scurt în paragraful următor, dar astfel de activități nu sunt disponibile în toate țările și ar fi util să se identifice și să se disemineze activități mai cuprinzătoare. Săptămâna digitală este o campanie anuală de educație și sensibilizare la nivel național care promovează competențele digitale și transformarea digitală în Letonia, organizată de Ministerul pentru reducerea decalajului în materie de competențe digitale. Obiectivele principale ale Săptămânii digitale letone sunt creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la valoarea unei alfabetizări digitale solide în rândul tuturor segmentelor societății și oferirea de asistență reală celor care doresc să dobândească noi competențe în acest domeniu. Pentru a oferi condițiile necesare unei vieți active și sănătoase, factorii de decizie politică din Grecia demarează anumite proiecte precum „Grecia 2.0: A National Recovery and Resilience Plan” care implică alfabetizarea digitală și implicarea populației. Guvernul olandez a făcut o promisiune pentru a elimina deficitul de competențe digitale al națiunii. „Agenda digitală”, prezentată în 2013, este unul dintre proiectele principale. Aceasta este o inițiativă la nivel național de consolidare a infrastructurii digitale a Țărilor de Jos și, în același timp, de îmbunătățire a competențelor digitale ale populației și întreprinderilor.

Unele dintre orientările și acțiunile puse în aplicare pentru transformarea digitală a întreprinderilor sunt următoarele: Planul național de redresare și reziliență pentru România a fost implementat de guvernul român pentru a elimina decalajul de competențe digitale. Distribuția resurselor pentru eliminarea decalajelor digitale este prevăzută în acest plan. Cu intervenții în implementarea rețelelor, servicii electronice în sectorul public, educație, competențe digitale și securitate cibernetică, componenta C privind tranziția digitală se evidențiază în mod clar ca principalul contribuitor la obiectivul digital din Planul de redresare și reziliență (RRP) al Poloniei, care are șase componente. Orientările letone privind transformarea digitală evidențiază noua abordare pentru tranzacțiile digitale ale întreprinderilor: Sectorul comercial va avea, de asemenea, acces la canalele digitale naționale, cum ar fi adresele electronice oficiale, platformele de servicii digitale, identificarea internațională etc. Inițiative precum „Grecia 2.0” încearcă să ajute poporul grec să fie pregătit pentru următoarea eră a digitalizării. Al doilea pilon din cei patru piloni ai planului „Grecia 2.0”, sau pachetele de reforme și investiții, este transformarea digitală. Cu cele două inițiative majore „Digital First” și „Digital Netherlands”, care urmăresc să facă din tehnologiile și serviciile digitale principalul mijloc de interacțiune între cetățeni, întreprinderi și guvern și să sprijine transformarea digitală a întreprinderilor olandeze, Țările de Jos au fost un lider în transformarea digitală a întreprinderilor. Principalele obstacole în calea transformării digitale a IMM-urilor din România sunt structurale, cum ar fi dezvoltarea redusă a serviciilor publice digitale și oferta insuficientă de servicii și instrumente. IMM-urile ar trebui să investească în servicii și instrumente pentru a optimiza procesele și să instruiască personalul și conducerea pentru a crește cererea.

Cercetarea Autorității Naționale de Securitate Cibernetică din Grecia privind deficitul de competențe al forței de muncă în domeniul securității cibernetice relevă faptul că, pentru a elimina deficitul de competențe din țară, este esențial să se determine profilurile, abilitățile și competențele posturilor din domeniul securității cibernetice. Pe măsură ce preocupările cu privire la amenințările cibernetice și necesitatea de a se proteja împotriva acestora cresc, forța de muncă în domeniul securității cibernetice din Țările de Jos se extinde și ea. Guvernul olandez a luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți capacitățile de securitate cibernetică ale națiunii, deoarece înțelege cât de importantă este aceasta. „Strategia de securitate cibernetică a Poloniei pentru perioada 2019-2024” vizează creșterea rezilienței țării la atacurile cibernetice și îmbunătățirea protecției datelor în sectoarele public, militar și privat. NASK joacă un rol-cheie în punerea în aplicare a strategiei din perspectiva cercetării și a educației. Necesitatea unei forțe de muncă mai numeroase în domeniul securității cibernetice în România este în creștere, cu salarii în eșalonul superior, dar există o lipsă de date privind evoluția ofertelor de locuri de muncă și a forței de muncă. Protocolul privind deschiderea școlilor profesionale în domeniul securității cibernetice în Turcia vizează crearea unei forțe de muncă competente și calificate, dezvoltarea programelor de educație în domeniul securității cibernetice, creșterea abilităților și competențelor, îmbogățirea conținutului educațional existent în domeniul securității cibernetice, diseminarea programelor și creșterea ocupării forței de muncă în domeniu.

În general, aplicațiile de igienă digitală care sunt utilizate pe scară largă în toate țările partenere sunt actualizările, îmbunătățirile pașapoartelor, îmbunătățirea software-ului și hardware-ului, aplicațiile antivirus și programele anti-malware. Chiar dacă se încearcă punerea în aplicare a unor orientări diferite în unele națiuni, nu există o unitate generală completă a aplicațiilor. Câteva țări partenere au adoptat legi care reglementează igiena digitală (cum ar fi „Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal” din Letonia și „Orientările privind transformarea digitală 2021-2027”). Până în prezent, există de obicei o tendință de a adera la Regulamentul general privind protecția datelor al Uniunii Europene (GDPR). Dar, în continuare, nu există o unitate de aplicare pentru majoritatea țărilor.